"Meet me halfway" ...

Daca as alege sa scriu o lucrare despre calea de mijloc as porni de la o vorba a Apostolului Pavel: “ Toate imi sunt ingaduite, dar nu toate imi sunt de folos.” (I Corinteni 6, 12). Exemplificand, calea de mijloc inseamna evitarea exceselor, masura, echilibrul  in fapte, vorbe, dorinte si trebuinte. Calea de mijloc este asezata undeva intre da si nu, intre nici prea-prea, nici foarte-foarte. Atat in sistemele filosofice cat si in cele religioase si/sau morale regulamentul de aur este calea de mijloc si imi voi sustine afirmatia in randurile care urmeaza.

In primul rand, daca ar trebui sa abordez conceptul de “cale de mijloc” din punct de vedere religios, acesta este indispensabil atingerii scopului suprem, si anume mantuirea sufletului. Un echilibru intre bine si rau, intre timp liber si rugaciune, intre ganduri si fapte, asigura o viata armonioasa si in concordanta cu rigorile religioase. Desigur, nu toata lumea (care pretinde a fi spirituala) reuseste sa puna in aplicare toata dogma religioasa, insa daca se incearca impunerea unui auto-control in deprinderile mai putin benefice, atunci calitatea vietii se va imbunatati considerabil. Iar dogma religioasa poate veni in sprijinul nostru.

In al doilea rand, calea de mijloc poate fi vazuta si ca pe un stil de de viata echilibrat, care sa ne asigure  sanatatea trupeasca si cea mentala atat de necesara. O viata lipsita de excese (alimentare si nu numai) ne va ajuta sa ne dezvoltam armonios (fizic si spiritual) , contribuind astfel la fericirea vietii in cuplu/familie. De asemeni, o viata lipsita de invidie, rautate, violenta si orice alt exces de temperament va consolida dezvoltarea armonioasa a sanatatii mentale (care e la fel de necesara ca si cea trupeasca).

Da, traim vremuri ciudate. Calea cea mai echilibrata ti-o creezi indififerent de ceea ce se intampla in lume, de mediu social sau de conceptiile altora. Este un stil de viata, cum spuneam, care este optional; doar noi putem decide daca adoptam acest stil de viata sau daca mergem pe principiul “carpe diem” si actionam la impuls. Este o cale interioara, de transformare. Calea de mijloc nu este accesibila oricui, necesitand un grad inalt (?) de cultura, vointa, educatie si, de ce nu, diplomatie. Va doresc tuturor sa va gasiti propriul vostru echilibru interior care va aduca armonie si pace in suflet.