duminică, 23 octombrie 2011

Cu şi despre alegeri

Inevitabil ajungem într-un punct în viaţa noastră când trebuie să alegem un şef,un lider, o persoana capabilă să conducă şi să ia decizii. Am început de mici, încă din copilărie când, jucându-ne de-a dacii şi romanii, ne alegeam "conducătorul". Mai târziu, la şcoală eram nevoiţi sa ne alegem un şef de clasă sau de echipă. Dificultatea alegerii creşte direct proporţional cu vârsta, astfel încât la liceu-facultate alegerea unui reprezentant nu era întotdeauna uşoară. Unii pot ieşi cu onoarea şifonată, alţii se pot trezi peste noapte cu responsabilităţi pe care abia dacă le pot duce. În fine, când suntem majori, suntem puşi să ne alegem primarul şi chiar preşedintele. Destul de limpede până acum,nu? Aţi fi tentaţi să credeti că aceste alegeri sunt absolut normale şi democratice? Ei bine,nu. În ziua de azi, alegerile sunt în toate felurile numai cinstite şi democratice nu. Şi totul porneşte de când eram mici. Vedeti voi, "conducătorul" ales era de fapt cel mai influent tânc din cartier, seful de clasă era tocilarul care făcea temele tuturor, iar la liceu-facultate şeful este cel mai "şmecher" baiat din liceu (sau cea mai "buna" fată). Dacă de mici unii sunt uşor influenţabili şi votează pe principiul "pixu' şi găleata" , atunci să nu ne mirăm ca ne conduce cine ne conduce. [Nu fac politică, asta pentru cârcotaşii care ar intra pe blog şi ar lăsa comentarii anonime criticându-ma că vorbesc despre politică]. Dacă majoritatea cetăţenilor cu drept de vot [dar din păcate fără prea multe cunoştinţe elementare de cultură politică] au fost învăţati să voteze pe cineva in funcţie de favoruri şi promisiuni deşarte în loc de APTITUDINI şi CALITATI, atunci să nu ne mirăm pe urmă de rezultate.
Iar în caz ca vă întrebaţi, nu, nu am avut nici o revelaţie azi, 23.10.2011.Ştiam de mult lucrurile astea. Dar am scris acest articol deoarece vineri au fost alegeri în liceul meu pentru reprezentantul elevilor şi, ca în fiecare an, sunt discuţii pe margine cu carul. Aşa că, pentru a preveni situaţiile de genul, dacă nu ştii de ce votezi nu pui mâna pe buletinul de vot. punct. :)
Pentru că a venit toamna şi odată cu ea melancolia, nostalgia,frigul dar şi... răceala de toamna vă propun ca să vă încheiaţi acest sfârsit de weekend într-o manieră mai soft cu muzică autentică de calitate. Prima melodie este de la Nicu Alifantis - Decembre, iar a doua este de la Paula Seling-Clopote albe,clopote negre.
Sper sa va placă..Enjoy!! :)


luni, 10 octombrie 2011

Superficialitate

Ajung să dau dreptate unor profesori. Suntem o generaţei superficială. Ne mulţumim doar cu o notă care să ne treacă clasa, suntem mulţumiţi cu viitorul care, pentru unii, nu se anunţă a fi prea roz. Într-un cuvânt, ne mulţumim cu puţin. Suntem superficiali în gândire, în vorbire, de parcă ne-ar fi pusă o taxă şi pe cuvintele rostite (cred că e de vină mess'ul ăsta cu prescurtările lui...). Suntem superficiali şi când vine vorba de relaţii-sentimente. Spunem cu la fel de multă nonşalanţă "Te iubesc" cu care spunem "Te urăsc". Din virtutea hormonilor nestăpâniţi ne combinăm azi cu unul, mâine cu altul, doar-doar să apară pe facebook "in a relationshiop cu X-lescu". suntem superficiali, iar din această cauză tot ce clădim se poate prăbuşi într-o clipă.
Pe vreeeeeeemuri (ce detest expresia asta), căsătoria era considerată un lucru sacru iar soţii erau uniţi şi la bine şi la rău. Divorţul nu era o opţiune decât în cele mai grave cazuri. Atfel că, până şi în zilele acestea, încă mai pot vedea pe stradă bătrânei care să meargă de mână împreună pe stradă. Cine nu îşi doreşte să ajungă la fel într-o bună zi? :)
Dar noi? noi, ăştia tineri, viitorul României, ce facem? Ne combinăm 1-2 săptămâni cu cineva (timp în care ne declarăm dragostea eternă) şi pe urmă spunem NEXT. Ş-apoi să nu ne mai mirăm de ce sunt atâtea divorţuri în ultima vreme. Divorţuri.... din care au de suferit copiii, bineînţeles. Totul se rezumă la superficialitatea şi sinceritatea noastră. Într-o relaţie trebuie implicare de partea amândurora, nu merge cu jumătăţi de măsură. Dar nu numai la relaţii mă refer când spun superficialitate. Şi la modul general, trebuie să fim mereu mânaţi de dorinţa de a face mai mult, de a ţinti mai sus, de a ajunge tot mai sus (vorba lui Guess Who). Personal cunosc o mulţime de elevi cu potenţial, dar care nu vor să se obosească. De ce să învete când pot lua un 5 şi trece clasa fără prea multă bătaie de cap?
Sfatul meu pentru voi este următorul: căutaţi să nu vă plafonaţi, să nu fiţi ca restul lumii. Alegeţi-vă o stea, spuneţi-i toate dorinţele şi când vă aflaţi într-un impas, căutati-o şi aduceti-vă aminte pentru ce/cine luptaţi. Trageţi aer în piept, zâmbiţi şi treceţi înapoi în ring! :)
P.S: Pentru că nu am mai trecut de mult pe la voi, vă anunţ că eu vă citesc postarile, chiar daca nu stau să comentez la fiecare. Pentru acest inceput de saptămână, vă recomand melodia Nicu Alifantis - Ploaie în luna lui Marte. Un inceput de săptâmână aşa cum vă doriţi!! RoxX