luni, 26 aprilie 2010

A doua şansă partea 1


Încă o creaţie recentă de-a mea (pe care o voi trimite la "Campania anti-drog" secţiunea "Eseuri literare") pe care o să v-o prezint in 3 părţi(aşa,ca sa fie suspans).Enjoy!!
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Motto:”Că mort era şi a înviat,pierdut era şi s-a aflat( Lc. 15, 11-32 )”

„Viaţa mi se scurgea dinaintea ochilor.Totul era gri,mohorât şi trist.Nu era nimeni care sa ma scoată din această transă îngrozitoare..Am plecat la nişte „prieteni” să îmi alin suferinţa.După câteva doze,ajunsesem să uit de tot şi de toate.Am fost găsită zăcând pe stradă,după ce am stat inconştientă câteva ore din cauza LOR. Am fost dusă de urgenţă la spital de către un om cumsecade,timp în care m-am putut gândi la viaţa mizerabilă pe care am dus-o după moartea mamei.Ajunsă la spital,simţeam cum în jurul meu mişuna o armată de medici şi asistente care voiau să mă salveze,sa mă aducă la VIAŢA,dar...eu nu vroiam să traiesc.”Mai rău decât aici nu poate să fie pe lumea cealaltă.”gandeam eu.Nu aveam de unde să ştiu ca dorinţa mea mi se va împlini curând..După puţin timp,inima mea,atât de plină de suferinţă,a încetat să mai bată.Monitorul cardiac indica o linie continuă,care scotea un sunet lung şi grav.Din acel moment nu am mai auzit nimic.Totul era învăluit în linişte....
Brusc,am deschis ochii.Eram în picioare,îmbrăcată într-un veşmânt negru,zdrenţuit.Lângă mine se aflau medicii care au avut grijă de mine când am ajuns la spital.Le-am facut din mână,dar nu mi-au răspuns.Se uitau toţi spre cineva întins pe pat.M-am apropiat cu teamă şi am văzut ca acea persoană eram.....eu!Eram palidă la faţă şi părea că eram cufundată într-un somn adânc.În acel moment m-am speriat foarte tare,nu mai ştiam ce era cu mine.Am privit în sus şi am văzut o lumină puternică şi strălucitoare,din care se auzea voce duioasă şi calmă:
-Ioana!Vino..Nu îţi fie teamă.

Eram foarte speriată,dar nu aş mai fi stat nici o secundă in camera de gardă a spitalului.Am păsit cu teama spre lumină,nu înainte de a mai arunca o ultimă privire corpului meu.M-am trezit brusc în mijlocul unui câmp înverzit,presărat cu flori multicolore.Copacii erau înalţi,iar cântecul păsărilor părea nepământesc.În mijlocul acestui peisaj mirific era o femeie îmbrăcată într-un veşmânt alb şi încinsă la mijloc cu o curea aurită.Părul lung şi blond i se scurgea pe umeri,iar fată ei iradia de bunătate.M-am apropiat încet,ca să o pot vedea mai bine.Când am ajuns destul de aproape pentru a o privi în ochi,am căzut în genunchi şi cu lacrimi în ochi am strigat:

Va urma................

vineri, 16 aprilie 2010

De un an impreuna


Acum 1 an,când am făcut blogul,nu m-as fi gandit niciodata ca as fi ajuns aici,cu un numar considerabil de  articole si aprecieri.Am inceput timid,cu doar cativa cititori,DiDi si valy.Dar pe parcurs li s-au alaturat Rocsi,Di,Mihaela Petrescu,zmeurica0112,Giusy,Guardian Angel,Gaby si multi multi altii.Pot spune ca a fost un an deosebit,iar pentru mine blogul este echivalent cu o prietena buna careia ii pot spune orice.Mie,sincer,blogul mi-a schimbat viata in bine,deoarece mi-am creat o noua perspectiva,mi-am format o gandire analitica si logica si ma bucur foarte mult ca am cunoscut alti  bloggeri cu care ma inteleg de minune.As vrea tare mult sa ne intalnim toti,intr-un loc.....

Tin sa va multumesc tuturor pentru ca ma sprijiniti si pentru ca imi cititi fiecare postare(inspirata-neinspirata).Ştiu ca suna a clişeu,dar vreau sa intelegeti ca aceste cuvinte vin din inima.Later edit:Nu voi pleca inainte de ai ura blogului :"La multi ani si la mai multe postari!"Sa inceapa petrecereaaa!!

                            Înca o dată:Multumesc ca existati, 
                                                         RoxX.

 

joi, 1 aprilie 2010

Despre farse si pacaleli


Astazi este 1 aprilie-ziua pacalelilor.Şi bine inteles ca la noi la clasa nu s-a trecut peste aceasta zi fara a pacali pe nimeni.Pe cine sa pacalim?Pe profesori bineinteles!Se ia una bucata regizor[adica je-fata cu ideile...apropo,stiti cum se numesc persoanele cu multe idei? :)))],se ia una bucata profesor de speriat si una bucata eleva care se "simtea"rău.Limba romana:intra doamna profesoara,face prezenta.Fata-care nu avea nimic-isi cere voie sa se duca pana la baie,sub pretextul ca o doare capul.Ea nu mai apuca sa mai inchida uşa ca leşina.Pardon.."leşina".Sare doamna profesoară,sărim şi noi cu apa,haine,sa ii dam primul ajutor.Noi muream de râs şi la un moment dat bolnava se ridica şi spune:"Pacaleala de 1 aprilie!".Râsete,chicoteli,jumate de liceu adunat la usa clasei noastre(era oră!).Idem şi la ora de fizica.Apoi,am plecat.Nu,nu in pauza ci in timpul orei.Eram prea obositi pentru ore si am plecat acasa,cu ajutorul complicei noastre,doamna diriginta.Am fost foarte buni la jucat teatru si am beneficiat de liber pentru toata ziua.Ani de liceu......De unde vine acest obicei?1 Aprilie - Ziua păcălelilor este o zi în care se fac diferite farse sau păcăleli. Trimiterea la o întâlnire inutilă a prietenilor sau alte farse similare sunt cunoscute, în cele mai multe ţări europene, încă din secolul XVI.
Una din numeroasele explicaţii a acestei tradiţii este următoarea: în anul 1564 regele Carol al IX-lea al Franţei ar fi mutat serbarea Anului Nou de pe data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie. Întrucât la vechiul An Nou (1 aprilie) se obişnuia să se împartă cadouri, s-a continuat împărţirea de cadouri şi după anul 1564, dar sub forma unor farse şi glume nevinovate.
Acum va intreb si pe voi:ce farse ati facut/faceti sau veti face?Sau povestiti-mi ce farse v-au fost facute,pentru a putea avea idei si pentru la anul!>:)