marți, 28 iunie 2016

Spune (si) NU!

Se spune ca oamenii indrazneti sunt acei oameni care spun "DA" tuturor provocarilor. Eu insa consider ca oamenii cu adevarat indrazneti si cu demnitate sunt aceia care pot spune si "NU" clar,raspicat,asumat, atunci cand situatia nu este in favoarea lor.

Respect oamenii care au curajul sa spuna "NU" si sa nu faca nici un compromis in viata de familie, job sau orice alt oamenii. Ador oamenii care stiu ceea ce vor si care stiu cat valoreaza si nu accepta sa primeasca mai putin decat merita. Compromisurile se cumuleaza de-a lungul timpului si vei ajunge sa traiesti o viata sufocanta. plina de regrete ca nu ai avut curajul sa refuzi si sa mai cauti.

Ai curajul sa spui NU atunci cand cel/cea de langa tine nu te-ar face fericit/a si nu prelungi o suferinta comuna.
Ai curajul sa spui NU sefului care te ingroapa in hartii, taskuri si targeturi lunare iar daca simti ca nu mai poti pune punct si ia-o de la capat. 
Ai curajul sa spui NU tuturor celor care incearca sa te schimbe, manipuleze si indrazneste sa FII TU! 
Ai curajul sa spui NU unei societati perverse si corupte care incearca sa te faca sa uiti de valorile morale si spirituale, de traditii si obiceiuri si care incearca sa te transforme in ceva ce vor ei sa fii! 
Ai curajul sa spui NU cand simti ca meriti mai mult decat ai si nu iti coborî  niciodată standardele pentru nimeni si nimic. 
Dar dupa atatia de NU, spune si DA: calatoriilor frumoase prin toata lumea, prietenilor de calitate care te respecta pentru ceea ce esti, celor care te iubesc neconditionat, curat si sincer, schimbarilor (de munca, de look, de oras, de mediu), experientelor care te modeleaza si slefuiesc ca OM, stilului de viata sanatos, armonios, echilibrat, actelor de filantropie care iti vor aduce mai multa bucurie decat orice alt gest egoist, sinceritatii, onestitatii, diplomatiei, elegantei in tot si toate, verticalitatii si unei vieti desavarsite. 

Viata e frumoasa. Trebuie doar sa stii sa alegi. :)


vineri, 29 aprilie 2016

TU eşti schimbarea!

Motto: „Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume!” Gandhi

Nu de puţine ori ne-am confruntat în viaţa de zi cu zi cu situaţii revoltătoare sau îngrijorătoare de ordin civic sau social în care pare că orice urmă de umanitate este de mult dispărută. Marea majoritate se supune dictonului american ,,Go with the flow’’ şi, în consecinţă, urmează tendinţele actuale: de la modă, alimentaţie, mod de viaţă, socializare până la aspecte profesionale şi deontologice.  Cei care refuză însă să se supună trendului sunt consideraţi nişte rebeli ai societăţii şi de cele mai multe ori nu sunt integraţi aşa cum ar trebui.

Într-o astfel de societate-xerox se caută cu ardoare oameni originali, simpli, unici şi vizionari care să vină cu idei şi schimbări noi, contribuind astfel la o societate mai bună, mai dezvoltată şi, mai ales, mai umană.

Cel mai greu este să ai curajul să te afirmi şi să îţi faci vocea cunoscută. Şi, dacă stau mai bine să mă gândesc, trebuie să ai o şi o doză de ,,nebunie’’ ca să te opui şi să lupţi contra ,,valurilor’’ (pentru că dacă nu dai din mâini şi din picioare rişti să pierzi totul).

Particularizând pentru domeniul sanitar-farmaceutic, cum am putea noi ca tineri studenţi să aducem ceva noi şi să ne facem vocea cunoscută? Cum să răzbim atunci când ne izbim de tot felul de piedici menite să ne descurajeze? Ei bine, nu am nici o reţetă-minune însă vă pot împărtăşi ideile care pe mine m-au inspirat şi ajutat să mă dezvolt pe plan personal şi profesional.

În primul rând, încearcă să îţi scoţi din limbaj ,,nu pot!’’ şi ,,ar trebui’’ înlocuindu-le cu ,,POT!’’ şi  ,,VREAU!’’. Vei vedea că repetându-ţi în permanenţă aceste două îndemnuri vei începe să crezi tot mai mult în tine şi vei lua decizii îndrăzneţe şi mature. Prima barieră pe care o întâlnim este cea pusă de noi înşine şi abia apoi le întâlnim  pe cele din partea oamenilor. Propune-ţi să te reinventezi şi să te automotivezi în fiecare zi pentru că doar TU ,,POŢI!’’ şi ,,TREBUIE!’’.

În al doilea rând, nu există ,,mâine’’ ci doar ,,astazi’’. Nu amâna lucrurile pentru altă zi dacă ai ocazia să le faci astazi pentru că, de cele mai multe ori, rămân nerezolvate. Să fim sinceri, de câte ori nu ne-am propus să citim cursurile la facultate dar ele au rămas cuminţi pe birou? J

Şi nu în ultimul rând, ÎNDRĂZNEŞTE! Îndrăzneşte să te implici în tot felul de activităţi, îndrăzneşte să îţi susţii punctul de vedere chiar dacă rişti să fii ,,scufundat’’, îndrăzneşte SĂ FII TU! Nu vei şti niciodată câţi îţi vor urma exemplul şi vor ieşi la lumină să te susţină.
TU eşti o fiinţă minunată şi unică, o maşinărie-minune în care zac forţe nebănuite care de cele mai multe ori nu reuşesc să răzbată la suprafaţă. Şi te înţeleg: este riscant, nebunesc şi greu să fii unicat şi să rămâi astfel. Însă te asigur că din lumina ta se vor aprinde şi alte făclii, devenind astfel schimbarea pe care toţi vrem să o vedem în lume.

În prag de Sărbatori Pascale îţi doresc să găseşti în tine lumină, încredere şi curaj. TU eşti schimbarea!

Sărbători cu pace!

joi, 14 aprilie 2016

Eu prefer ploaia

Pe principiul ura ramane cel mai sincer sentiment, ploaia este cel mai curat anotimp. Nici primavara cu alergiile si virozele, nici vara cu insolatiile, nici toamna cu racelile si nici iarna cu mainile inghetate nu se compara cu placerea pe care ti-o ofera ploaia calda de vara. Doar ea te spala si te innoieste, atat la interior cat si la exterior, astfel incat dupa ce ea trece toata natura miroase a nou, a curat, a ploaie. Cine are de crescut, va creste.

Prefer ploaia pentru ca sunt in zodia visatorilor, dar prefer ploaia si pentru ca abia atunci natura isi arata adevarata forta si bunatate. Bunatate? Da. Fara ploaie am fi toti niste uscaciuni: natura si oameni. Ofiliti si murdari. Bineinteles ca unii sunt atat de murdari incat nici un potop nu i-ar curata, insa acei oameni merita doar ploi marunte si reci, eventual cu gheata [asemeni sufletului lor].


Stiti ce mi se pare cu adevarat grandios? Ca atat soarele, cat si ploaia, se revarsa peste toti oamenii: buni, rai, ticalosi sau sfinti. Pe toti ne lumineaza si ne curata. Important e sa zambim soarelui si sa dansam cu ploaia :)




luni, 28 martie 2016

Nimicuri si "nimici"


Unii oameni pot fi folositi cu succes atunci cand vrei sa vomiti si nu ai nici un vomitiv la indemana. Serios. Mananci ceva stricat si nu te simti bine; ce faci?  Te gandesti putin la "cea mai buna prietena a ta" cu care vorbeai orice, locuiai impreuna sub acelasi acoperis, radeai si plangeai impreuna iar acum iti intoarce spatele mai ceva ca unui strain. Sau te gandesti la fosta ta mare iubire care iti promitea marea si sarea, luna si stelele si dragostea din povesti iar acum isi expune public  ostentativ fericirea prin mall-uri si cafenele alaturi de noua "mare iubire". Sau te gandesti la toti apropiatii din cadrul familiei care te tradeaza mai ceva decat ar face-o un strain. Stiti cum dati la rate? Instant! Efect garantat si fara efecte adverse.

Unii oameni sunt atat de mincinosi si ipocriti incat toti ar trebui stransi gramada si dusi pe o insula indepartata unde sa isi faca fiecare cate un trib: "Tribul curvarilor", "Tribul mincinosilor", "Tribul ipocritilor", "Tribul profitorilor" si pusi sa se lupte intre ei cu propriile arme. Ce reality show fain ar fi, nu? 

Traim intr-o lume nedreapta si nu putem face nimic in acest sens decat sa NU devenim ca cei care ne ranesc. Daca tu ucizi un criminal, devii la randul tau un alt criminal iar lumea nu devine mai buna. Oricat de greu ar fi, nu rasplati raul cu rau ci, atat cat poti, fii bun. Omoara-i cu bunatate, nu cu razbunare. Are cine sa se ocupe de ei, fii linistit. 

Iar daca vreodata vei simti ca nu mai poti, ca iti vine sa urli, ca iti vine sa te duci sa ii strangi de gat pe toti cei care ti-au strans sufletul, NU o face! Plangi, alearga 3 ture de stadion, bea, petrece, scrie, danseaza. asculta muzica, plangi [again], revino-ti si mergi inainte! Esti mai frumos decat toti cei care te-au inselat, folosit, mintit, chinuit. 

Unii oameni atat stiu, atat fac, atat sunt, atat primesc. 

miercuri, 10 februarie 2016

Mon amour,

"Fiecare dintre noi proiecteaza, de-a lungul vietii, propriul prototip al sufletului pereche. Din tesut cardiac moale, fragil, ne sculptam in inima jumatatea. Cu dalta si mistria le conturam fizionomia, fruntea, parul, nasul, buzele, obrajii, mainile, pieptul, picioarele … “Sculpturile” sunt parte din inima noastra insa, fara o persoana reala care sa le dea viata, sunt neinsufletite. Stane de inima. Fantome.

Apoi incepem sa cautam persoana potrivita care sa se potriveasca cu statuile noastre. De cele mai multe ori dam peste persoane nepotrivite si noi, din exces de dragoste, distrugem si ciopartim statuile din inimile noastre doar-doar ne-om putea identifica cu cel (nepotrivit) de langa noi. Dar dupa ce el/ea pleaca, ne privim in suflet si vedem ca din frumoasa proiectie au ramas doar cioturi. Si iar ne apucam de sculptat. Si nu o data. De “n” ori. Pana ce gasim persoana potrivita, asemeni lui Manole din poveste, ce cladim ziua distrugem noaptea in asternuturi. Iar statuile devin pline de cicatrici.

Cand te-am intalnit, pentru prima data am aruncat dalta din mana. Nu aveam ce sa “ajustez” la prototip ci, dimpotriva, am avut de adaugat. Pentru prima data statuia mea a prins viata. Prima data a inceput sa ii bata inimioara. Apoi a inceput sa miste, timid, buzele. Apoi bratele.  Apoi ochii au inceput sa sclipeasca de bucurie. Statuia devine tot mai vie.

TU! Nu stiu daca si tu ai ce sa “adaugi” de la mine, insa eu am regasit in tine ceea ce imi lipseste. Te iubesc pentru ceea ce ai fost, esti si vei fi. Ca ma accepti asa cum sunt si ca ma salvezi de mine insumi ca pe Cenusareasa din poveste.Oare vom reusi sa razbim prin toate si sa fim impreuna pana la batranete? Would you still love when I’m no longer young and beautiful?
Pana atunci te cuprind in brate, iti ascult inima, ma ridic pe varfuri… iti cuprind capul in maini... iti sarut buzele insetate,fruntea, ochii, obrajii, gatul, inima. Impreunul.

A ta."